Cum să călătorești cu un copil dificil
- Dr. Ilinca Niță
- Medic specialist în Psihiatrie pediatrică
Prilej de descoperire, relaxare și desprindere de cotidian, vacanța te poate pune însă și în situații neprevăzute. Toți copiii se pot adapta mai greu la schimbarea mediului și programului, dar acest lucru este în mod deosebit adevărat pentru cei care sunt anxioși, nu au răbdare, sunt opoziționiști sau suferă de tulburare de spectru autist.
Indiferent de particularitățile copilului tău, excursiile sunt un bun prilej de învățare pentru toată familia. Iată câteva modalități prin care poți reduce din dinsconfortul celui mic și să vă bucurați de un timp mai liniștit. Ține cont că o vacanță, ca și restul vieții, nu poate fi perfectă și asta este complet acceptabil – data viitoare va fi mai bine!
Plănuirea în avans
Nu este obligatoriu ca vacanța să fie în apropiere de casă, deși este o idee bună să introduci ruperea de cotidian treptat. Mai ales dacă ai un copil temător sau rezistent la schimbare, poate fi util ca primele ieșiri să fie în apropiere și să crești distanța, timpul și varietatea pe măsură ce noțiunea de vacanță are un tipar previzibil pentru cel mic.
Când alegi locul și activitățile pe care le veți face împreună, anticipează care vor fi punctele cele mai dificile pentru copilul tău. Dacă zburați cu avionul, asigură-te că are suficiente activități distractive – colorat, jocuri și jucării, poveștile preferate. Alege dintre obiectele și activitățile sale preferate, pentru a aduce un plus de familiaritate. Toți ne simțim mai securizați atunci când o parte din mediu este deja cunoscut și la fel o va face și un copil anxios.
Locurile aglomerate, așteptarea la cozi lungi nu sunt potrivite nici pentru copiii cu un temperament liniștit, cu atât mai puțin dacă puiul tău nu are răbdare sau este copleșit. Ține cont că stimulii dintr-un asemenea mediu pot fi prea mult pentru el, iar așteptarea la coadă – o plictiseală de nesuportat. Copiii sub 4 ani nu au funcțiile executive dezvoltate, însemnând că amânarea recompensei se poate face doar scurt timp (10-20 minute).
Ține cont și de particularitățile și preferințele copilului tău, când alegi vacanța. Este foarte activ și nu poate sta locului? Introdu treptat așteptarea, cu o recompensă organică la finalul experienței (de exemplu, un muzeu cu animale, dacă asta îl pasionează). Programează să petreceți cât mai mult timp afară și în aer liber, dar menține o structură a meselor și somnului, similară cu cea de acasă. Vacanță nu înseamnă haos!
Dacă plănuiești să vizitați locuri deosebit de aglomerate, identifică din timp zone mai retrase și calea de a ajunge la ele. Este posibil ca suprastimularea (oameni, mirosuri, culori, noutatea) să ducă copilul într-o stare de neliniște și să vă treziți cu un tantrum sau chiar un metldown, în cazul copiilor cu TSA. Securizarea lui într-o zonă mai retrasă nu o faci pentru cei din jur, din rușine de privirile lor, ci pentru copil. Folosește tehnicile de calmare explicate în acest articol și așteaptă ca micuțul să se liniștească înainte de a porni iarăși în explorare. Nu îți trage copilul după tine de frică să nu piardă “ocazii de învățare” – în primele vacanțe, principalul lucru de învățat este adaptarea la schimbare.
Anticiparea pentru copil
Ați hotărât să plecați în vacanță, ați făcut rezervări și ați spus vag copilului că “mergem la mare”. Nici pentru copiii tipici, acest lucru poate să nu fie suficient. Micuții beneficiază de pe urma anticipării schimbărilor majore de mediu și program.
Ia-ți timpul pentru a-i explica celui mic în ce va consta excursia, luând toate etapele metodic. De la cum va sta în mașină, ce înseamnă mersul cu avionul, ce este un hotel și ce veți face acolo. Explică-i că unele lucruri vor rămâne la fel – orele de masă, jucăriile lui preferate și pune într-o lumină pozitivă toate activitățile distractive plănuite. După 3-4 ani, poate fi util să îl implici și pe el în alegerea activităților, dar nu îl pune să decidă fără a-i oferi opțiuni, dacă el nu vine spontan cu idei. În plus, alegerile majore se fac de către părinți. Copiii anxioși vor resimți o alegere mare precum “mergem în Grecia sau în Croația?” (situație reală expusă în cabinet - 4 ani), ca și o presiune nedorită.
O idee bună pentru a face anticiparea vacanței un joc plăcut este construirea unei povești. Copilul este protagonistul și puteți alcătui tot drumul său minunat, împreună. Pentru copiii mici, neatenți sau cei cu TSA, poate fi de folos utilizarea cartonașelor colorate cu activități. Pregătirea se face cu cel puțin 2 săptămâni înainte. Nu uita să-i amintești despre beneficiul suprem: este un prilej pentru ca voi să petreceți timp împreună non-stop!
Dacă nu a mai fost niciodată cu trenul sau avionul, poți pregăti o vacanță cu acest mijloc de transport prin expunere. Du-ți copilul la aeroport sau la gară și explică-i toți pașii prin care va trece. Este mult mai ușor de anticipat și răspuns la întrebări odată ce locul și mijloacele de transport sunt vizibile. Dacă aveți rude care călătoresc cu avionul, profitați de ocazie pentru a obține permis de însoțitori în aeroport și de a exersa controlul de securitate și tolerarea forfotei din aeroport.
Privirile curioase sau care te judecă
Ai plănuit totul ca la carte, lucrurile mergeau excelent, dar copilul a făcut o criză de afect fix în mijlocul unei piețe publice. Vacanța este stricată și îți promiți că nu veți mai repeta experiența. Acest gen de gândire negativă și fatalistă nu va ajuta nici copilul și nici pe voi ca și părinți.
Eșecurile sunt regula și nu excepția, iar o vacanță perfectă nu există nici pentru adulți!
Eu vă propun ideea că vacanța este un succes pentru că:
- Ați reușit să vă obișnuiți copilul măcar cu o situație nouă
- Ați identificat ce anume îl stresează mai tare
- V-ați distrat împreună
- Ați petrecut timp împreună
Fiți mândri de copilul vostru pentru tot ce a reușit să facă și priviți toate eșecurile ca și ocazii de învățare. Reflectați apoi de ce a apărut un anumit comportament și cum îl putem anticipa. Scopul nu este evitarea, ci acomodarea treptată la situații noi.
Din păcate, mulți părinți spun în cabinet că evită vacanțele cu un copil atipic de rușine – că scoate sunete ciudate, că se supără și plânge, că ceilalți îi privesc cu reproș când are un tantrum. Te asigur că a avea curajul să îți expui copilul la medii variate te face un părinte excelent! Rușinea nu iși are locul în creșterea unui copil, mai ales că faci tot posibilul să îi asiguri o dezvoltare armonioasă. Poate privirile atotștiutoare te-au inhibat și să alăptezi în public, deși alăptatul la cerere este recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății. Nu lăsa rușinea sau lipsa de informare a celor din jur să îți guverneze și limiteze experiența de părinte!
Vă doresc vacanțe reușite și dacă de data asta a fost dificil, nu uitați: data viitoare va fi mai bine!