Dislexia este un tip de tulburare de neurodezvoltare în care este afectat cititul. Este definită prin prezența dificultăților de a citi, încă din copilărie, în ciuda unei dezvoltări intelectuale normale și a educației adecvate.

Cauze pentru dislexie

Deși a fost identificată și descrisă încă din 1881, nu se cunoaște o cauză certă pentru apariția dislexiei. Teoria cea mai plauzibilă în acest moment se referă la existența unor diferențe structurale și funcționale discrete în creierul persoanelor cu dislexie. Imagistica modernă (RMN, RMN funcțional) susține această teorie, identifcându-se modificări ale cortexului (stratul exterior al creierului) din emisfera stângă a creierului, în zona responsabilă pentru citit. Alte modificări descoperite includ structuri mai profunde girusul frontal, lobul parietal inferior. Dezvoltarea diferită a creierului pare a apărea în primele 6 luni de viață ale embrionului, existând câteva gene suspectate pentru apariția moficărilor.

Factorii care par a crește riscul de dislexie includ:

  • Rude care au dificultăți de citire
  • Naștere prematură
  • Consum de nicotină, alcool, droguri pe perioada sarcinii
  • Istoric de întârziere de limbaj

Simptomele dislexiei

Cititul este un act complex, care este automatizat după învățare și de aceea, pentru noi, adulții, pare fără efort. Dar de fapt, el implică recunoașterea literelor și grupurilor de litere, realizarea conexiunii dintre simbolul scris și sunetul produs, înțelegerea sensului cuvintelor și propozițiilor. Dislexia poate afecta mai multe componente ale cititului:

  • Decodarea literelor și cuvintelor – persoana are dificultăți în a asocia grupul de litere scris cu sunetul produs
  • Fluența în citire – copilul are dificultăți necaracteristice pentru vârstă în a citi cu voce tare, fluent, cu intonație
  • Înțelegerea textului citit

Erorile frecvente de citire care sugerează un diagnostic de dislexie se observă cel mai bine după finalizarea clasei a IIa, când majoritatea copiilor citesc cu acuratețe destul de bună și înțeleg și reproduc un text adecvat vârstei. Acestea includ:

  • Inversiunea unor litere sau silabe
  • Omiterea sau modificarea începutului sau finalului cuvintelor citite
  • Înlocuirea unor cuvinte cu termeni familiari
  • Citit lent, greoi, cu numeroase întreruperi
  • Procesare fonologică deficitară: de exemplu, copilul nu poate numi un cuvânt din care au fost eliminate primele litere (ex. Pis-cină, -cină)
  • Perceperea cuvintelor scrise ca “aglomerate” sau “unele în altele”
  • Dificultăți cu numirea rapidă a unor forme, obiecte, culori familiare
  • Dificultăți de a înțelege sensul propozițiilor citite

Dislexia poate afecta și scrisul, care este frecvent cu erori, inversiuni și la început, poate fi în oglindă.

Diagnostic

Diagnosticul de dislexie se stabilește de către medicul de psihiatrie pediatrică, dislexia făcând parte din grupul tulburărilor specifice de învățare, alături de disgrafie și discalculie. În cursul evaluării, se evaluează întreaga dezvoltare neuro-psiho-motorie a copilului, fiind cunoscut că dislexia se poate asocia și cu alte probleme. În mod deosebit, se caută alte tulburări de învățare, întârziere în achiziții (care exclude dislexia), ADHD, tulburări anxioase și depresive. Odată ce devin conștienți de dificultățile legate de citit, unii copii pot dezvolta probleme emoționale și scăderea stimei de sine.

După o primă consultație, pot fi solicitate evaluări medicale și conexe, investigații suplimentare, inclusiv: oftalmologice, ORL, neurologice, logopedice, psihologice.

Tratament

Fiind o tulburare de neurodezvoltare, nu există un tratament care să vindece dislexia, dar simptomele ei pot fi mult îmbunătățite, cu intervenții rapide și potrivite.

Diferite tehnici educaționale pot îmbunătăți semnificativ acuratețea cititului la mulți copii. Acestea pot fi aplicate de către profesori special antrenați în acest sens, psihopedagogi, logopezi. Cititul se deprinde începând de la simplu către complex, astfel încât specialistul va lucra pentru identificarea literelor și sunetelor, al grupurilor de litere și fonemelor, al cuvintelor cunoscute și utilizării lor. În final, se lucrează pe sensul propozițiilor citite. Exercițiile includ ascultat, scris, citit, rime și jocuri de cuvinte. În anumite tipuri de dislexie, utilizarea unei lupe sau a altor strategii specifice poate ajuta.

Copiii pot fi afectați de dislexie în grade diferite și pentru unii, dificultățile persistă și la vârsta adultă. Copiii cu nevoi educaționale diferite pot beneficia de pe urma adaptării curriculei școlare și a modalității de examinare. Medierea relației cu școala este foarte importantă în acest scop și deseori, psihiatrul pediatric preia acest rol.

Atunci când dislexia este însoțită de alte probleme de neurodezvoltare (ex. ADHD) sau probleme emoționale, se impune și tratamentul acestora.

Ce pot face părinții?

Pentru a reduce riscul de dislexie sau a îmbunătăți șansele de recuperare, este recomandat să:

  • Solicitați o evaluare și obțineți un diagnostic și plan de intervenție cât mai devreme
  • Citiți cu voce tare copilului, zilnic, începând din primele luni de viață. În acest articol detaliez toate beneficiile cititului.
  • Exersați acasă achiziția limbajului și procesarea fonologică prin învățarea de poezii, cântece, rime simple, jocuri de numire rapidă a obiectelor. Folosiți un vocabular vast și ajutați copilul să învețe cât mai multe cuvinte.
  • Încurajați copilul mai mare să citească zilnic și oferiți-i un model de comportament, făcând același lucru.

 

Resurse suplimentare:

Tulburările de citire
Activități pentru a încuraja dezvoltarea limbajului
Cum pot ajuta părinții un copil cu dislexie

#dislexie #citit #dezvoltare